White Christmas

Va doresc tuturor un Craciun frumos... alaturi de cei dragi... bucurati-va de ei cat ii aveti, oricat de fatalist ar suna. Trec printr-o perioada in care nu va pot dori decat sanatate si abia apoi sa vi se indeplineasca toate dorintele. Din acest motiv, chiar va doresc sincer ce va urez si imi doresc ca urmatorul Craciun sa aiba mai multe zambete atasate.

Va doresc sa va doriti ca ai vostri sa fie langa voi cand impodobiti bradul si ca fiecare Craciun sa il faceti acasa. Va doresc sa va gasiti locul si va doresc sa credeti in Dumnezeu, oricat de ciudat sau cliseetic ar parea.

Craciun fericit!

Hell no

Imi place mult melodia asta :)

Nu vreau sa mai vad poze...

Music box sau cutiuta mea cu oameni :)

Acum ne pasam mingi unul altuia. Mie imi place s-o am plasata pe a mea si sa astept serviciul decisiv din partea competitiei. Unii imi paseaza inapoi, altii nu. N-o sa plang.

N-o sa plang ca mi-e asa de bine acasa ca am si uitat de problemele mele existentiale. Va exilez pe toti intr-un coltisor al cutiutei mele pana va faceti iar mari. Deocamdata le-am dat roluri principale prietenilor mei preferati :)

Later edit: Si daca ti se paseaza mingi fara sa-ti dai seama? Hai ca e chiar amuzant :)

Don't know why...

Don't know why

afro | MySpace Video

Si iata-ma in toata splendoarea mea de cantareata. Daca m-as fi privit de la balconul virtual, as fi zis ca m-am straduit prea mult sa schimb nuantele in cantec. Ca am impins sunetul prea mult unde nu era nevoie, ca se vede ca nu am mai cantat de mult. Dar n-am sa fac asta :). Am sa caut si am sa cant numai melodii de genul asta, pe motto-ul "Baby's got the blues". De ce imi place jazz-ul? Pentru ca joaca muzicala mai mare nu exista. Se joaca instrumentele intre ele, se intrec cu vocea si fac spectacolul de care ma bucur atat de tare.

Si intre timp ma gandesc cum in aceeasi manera va trebui sa ma joc cu timpul ca sa aiba rabdare cu mine si cu ceea ce imi doresc. Ii doresc sa castige acest duel, sa aiba marele final si sa-mi zica ce trebuie sa fac. Pentru ca eu nu mai stiu. Ma ia cu dureri de cap si ma ia cu depresii. Ma ia cu nepasare si ma ia cu griji. Ma ia cu decizii pripite si ma ia cu intrebari.

Ce limba e mai frumoasa? Franceza? Spaniola? Siguranta sau nebunie curata? Batranete sau tinerete? Copii multi sau putini? Frustrare sau fericire? Un veac de singuratate sau Ingeri si demoni? Sau amandoua? Vezi? Nu stiu nimic. Aseara am simtit nevoia sa aleg. Pentru prima data de atunci, am simtit nevoia sa-i zic lui si sa ma linisteasca, dar in loc sa fac asta am inchis ce am avut de zis intr-o cutie mica si am inchis cu cheia. Si ma intreb: cat poate sa inteleaga un copil? Si cand un copil nu mai e un copil?

*ma dispretuiesc profund ca nu scriu cu diacritice.

The Flower Duet (Lakmé)

Pe aceasta melodie chiar iti poti inchipui cum florile canta impreuna.



Divertismentul romanesc e de 2 bani, si nici macar atat. Modul emisiunilor de a face audienta e de-a dreptul penibil si nu mi se pare nici macar destul de penibil cat sa ma uit (ceea ce am observat ca incearca sa faca mai recent), e pur si simplu trist. Ma intreba tata daca nu vreau televizor in Lancaster. Nu imi lipseste. Televizorul indobitoceste. Parerea mea.

Am ajuns acasa sambata noapte si inca n-am iesit din casa. Ceea ce ma intristeaza. Vreau sa cutreier strazile, sa-mi amintesc, sa zambesc, sa ma umplu de fericire si de calm. Pana acum, n-am reusit decat sa ma enervez. Am racit de cum am ajuns si am stat la pat, neavand altceva de facut decat sa ma uit la televizor, unde m-am enervat si mai tare; am citit bloguri si m-am enervat si mai tare ca sunt atatia oameni prosti in lumea asta; am vrut sa ma uit la serialele mele online, dar dintr-un motiv necunoscut nu se mai difuzeaza pana pe 11 ianuarie.

Aaa. Si inca o chestie interesanta. Ma uitam azi la un film sau nu stiu exact ce, si se punea problema unei relatii intre lungimea degetelor de la maini si alte parti ale corpului. Si da, confirm. E adevarat. Cu ochii pe degete de acum, fetelor!

Wind of Change

In ordine:
1. Ma tot chinui sa termin razboiul sfarsitului lumii. Pana termin eu cartea, se termina lumea.

2. Pentru prima data, simt ca viata mea nu mai e aici. E asa de trist.. Mai ales ca in jumatate de an o iau de la capat cu schimbarile, asta trebuia sa fie locul meu oriunde as fi. Nu mai e.

3. E ciudat cum femeile pot fi asa. Daca cealalta e mai urata ca ele, sunt cele mai pupincuriste. Daca reprezinta o amenintare (desi nu mai sunt interesate de premiu), sunt cele mai mari scorpii. De asta eu sunt asa. Refuz sa intru in acest cerc bolnav, prefer sa ma rup de tot.

4. In continuare nu inteleg.

5. Va bate ceasul, fraierilor, eu inca sunt tanara.

6. Devin vanator pentru prima data. Dar ce se intampla daca nu stiu sa trag cu pusca?

7. O spun cu toata dragostea: cum ai putut sa nu observi? Am evitat cantarul.

8. Da. Bate vantul schimbarii si o data cu el, se schimba parca prea multe.

9. Tot ce a fost al meu va continua sa fie, chiar daca nu mai este. Prin urmare, voi continua sa reactionez asa.

10. Prea mult pentru ziua de azi. Doi cu doua.

Refulare

Gata. Am terminat-o cu high-life-ul spaniol care ma urmareste si in care refuz sa intru. Cum adica sa recunosti pe cineva dupa cuvintele pe care le foloseste? Asta e prea de tot. Nu ma mai intorc. Ar fi o greseala mare cat conturile parintilor vostri adunate. Si duceti-va dracului cu toate etichetele voastre.

Si da. Vin acasa. Maine.