Momentele mele preferate ale zilei sunt: cand mai stau 2 minute in pat dupa ce ma trezesc, fiind nevoita apoi sa ma grabesc, cand imi mananc cele 2 felii de paine cu Nutella, cand citesc 'Istoria asediului Lisabonei' in timp ce astept sa ajung la diferite locatii, cand trec prin zona verde de langa Siemens gandindu-ma 'Another day of delivering performance' (sintagma ce apartine lui Accenture), cand mananc Ritter Sport in pauza de pranz si stau pe net, cand termin serviciul gandindu-ma 'Azi am facut o margica', cand ajung acasa si mananc, cand ma uit la un film bun si in final momentul glorios e cand vorbesc cu tine.
Ieri am terminat aceasta carte (ce face lipsa Internetului din om, dar nu pt mult timp). E scrisa de Ernesto Sabato si e o carte usurica, nu se compara cu toamna patriarhului. Cred ca e foarte buna de metrou, dar atat.
Mi-a placut ideea ca viata e o ciorna pe care n-ai ocazia sa o schimbi si sunt de acord ca inteligenta artificiala e imorala.
Ieri am terminat aceasta carte. A fost destul de greu de citit pentru ca o propozitie tinea cam 30 de pagini. Nu e cartea mea preferata dintre cele ale lui Gabriel Garcia Marquez, dar merita citita.
O idee care mi s-a parut geniala ar fi sa se puna o taxa pe mersul la umbra. (to be continued)
E greu de privit partea plina a paharului in aceste zile, dar sunt recunoscatoare pentru oamenii din viata mea. Nu pot sa nu ma simt norocoasa, indiferent de toate problemele. Va multumesc ca existati.
